Proiectul își propune să documenteze transformările suferite de viața cotidiană a germanilor din Banat sub impactul unor evenimente istorice precum: cele două războaie mondiale, instalarea la putere a regimului comunist și politicile de inginerie socială implementate de acesta, emigrarea în masă a germanilor din România în RFG și Austria, căderea regimului comunist și tranziția politică și socio-economică din perioada postsocialistă. Documentarea acestor transformări se concentrează asupra manierei în care comunitățile de germani din Banat rememorează și dau sens experiențelor istorice, în mod special a acelor fenomene care le-au marcat istoria familiei. Proiectul s-a concentrat pe culegerea și interpretarea a două tipuri de surse: interviuri de istorie orală realizate de membrii echipei și colecții de fotografii și documente de familie. Aceste surse au fost abordate ca vehicule ale memoriei inter-generaționale a familiilor care au creat aceste colecții. O altă direcție a cercetărilor este reprezentată de dinamica conviețuirii inter-etnice în Banat, în mod special investigarea relațiilor între germani din Banat și diferite etnii, precum și a imaginii despre celălalt într-o regiune care, începând din secolul al XVIII-lea, a fost un mozaic etnic și confesional.
Dincolo de cercetarea vieții cotidiene a germanilor din Banat și a diferitelor aspecte ale conviețuirii interetnice, acest proiect are menirea: 1. să ofere unui grup de studenți și tineri cercetători din Cluj-Napoca, Sibiu și Timișoara posibilitatea să învețe să lucreze cu surse istorice precum interviurile de istorie orală și colecțiile de fotografii și documente de familie; 2. să introducă tinerii cercetători și studenți în tematica istoriei minorității germane din Banat; 3. să salveze memoria diferitelor comunități locale prin realizarea de interviuri de istorie orală și digitalizarea unor surse ale istoriei vieții cotidiene, precum fotografii și documente din colecții de familie; 4. să introducă publicul larg în istoria vieții cotidiene și în diversitatea patrimoniului cultural al Banatului prin intermediul unor expoziții itinerante.
Din punct de vedere metodologic, proiectul dorește să ofere publicului o viziune alternativă a așa-zisei „Mari istorii”, prin care înțelegem evenimente sau procese istorice marcante, văzute din perspectiva elitelor și a instituțiilor. Aceste momente ocupă un loc central în narativele istoriei statului națiune. Instituționalizată în secolul al XIX-lea, istoria statului națiune se concentrează mai ales pe personalități precum regi, oameni politici, prelați, intelectuali sau militari, care au ajuns renumiți prin rolurile lor în momente cu încărcătură simbolică. În substraturile acestor acte ale „Marii istorii” regăsim întotdeauna acțiunea, trăirile și speranțele „oamenilor obișnuiți”. Imaginea acestora este adeseori cea de receptori și actori pasivi ai deciziilor luate la nivelul elitelor. O astfel de viziune subestimează importanța acțiunilor sau reacțiilor, a trăirilor, a suferințelor, precum și a memoriei colective a „oamenilor obișnuiți”. ÎDin punct de vedere conceptual, acest proiect este inspirat de istoria vieții cotidiene în înțelegerea pe care o oferă acestui termen istoricul german Alf Lüdtke. În viziunea sa, istoria vieții cotidiene are în centrul atenției „acțiunile și suferințele celor care sunt în mod frecvent considerați «oameni obișnuiți»” (Lüdtke, 1995, 3).
Pentru a reconstitui experiența, trăirile, felul în care indivizii și comunitățile rememorează evenimentele marcante ale secolului al XX-lea, activitățile proiectului au avut la bază două tradiții metodologice. Pentru realizarea și interpretarea interviurilor s-a folosit metodologia istoriei orale. A fost utilizat așa-zisul interviu de tipul „povestea vieții”, în definiția pe care o dă Robert Atkinson în clasica sa monografie The Life Story Interview (1998). Prin realizarea unei serii de interviuri urmând această metodologie cu membri ai unor grupuri sociale și de vârstă diverse, echipa proiectului își propune să înțeleagă cum germanii din Banat și-au construit narațiuni ale identității pornind de la memoria unor evenimente istorice și în raport cu alte grupuri etnice din regiune.